Cristian Socol: Austeritatea oarbă generează cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Propunere de plan de „supraviețuire prin criză” pentru peste 8,6 milioane de români vulnerabili

România traversează în prezent cea mai dură și inechitabilă perioadă de austeritate din ultimul sfert de veac. Deși UE a acumulat în ultimele două decenii lecții importante privind consolidarea fiscal-bugetară, conducerea actuală refuză să implementeze principiile fundamentale ale echității sociale în distribuția poverii fiscale. Astfel, povara măsurilor restrictive este pusă practic doar pe umerii românilor cu venituri mici și medii, pe tineri, pensionari și pe companiile corecte fiscal, ceea ce generează riscuri economice și sociale majore.

Necesitatea unei consolidări fiscale echitabile și juste social

În analiza sa, economistul Cristian Socol subliniază faptul că o consolidare fiscală eficientă trebuie să fie echitabilă, protejând veniturile celor mai vulnerabili și menținând o distribuție progresivă a sarcinii fiscale. Aceasta înseamnă ca persoanele și companiile cu venituri mari să contribuie proporțional mai mult, pentru a nu sufoca clasa mijlocie și pe cei săraci. Studiile FMI indică că măsurile fiscale care nu iau în considerare această perspectivă tind să amplifice inegalitatea și să slăbească participarea muncii în economie, alimentând respingerea reformelor și riscuri sociale accentuate.

Lipsa unei politici fiscale justițiare poate conduce la un cerc vicios în care criza bugetară se amplifică, se adâncește criza economică, iar tensiunile sociale și politice escaladează. Incertitudinea politică ce decurge de aici afectează procesul de reformă și creștere economică, iar pe fondul unui context geopolitic tensionat – cu războiul din Ucraina – există riscul unei întoarceri nedorite în timp, cu condiționări severe din partea FMI, privatizări forțate și noi măsuri de austeritate.

Astfel, România riscă să piardă progresul de la convergența cu media UE realizat în ultimul deceniu, revenind la competiția cu Bulgaria pentru pozițiile codașe din Uniune. Dacă decidenții nu își regenerează strategia, riscul ca această spirală negativă să se accentueze devine tot mai real.

Cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 25 de ani

Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată o cădere abruptă a puterii de cumpărare a salariului mediu net în ultimele trei luni, cu o scădere de 5,3% în septembrie 2025 raportat la aceeași perioadă a anului precedent. După o tendință de creștere reală a salariilor în primăvara lui 2025 (1,3% în iunie), luna iulie a adus o scădere de 2,4%, iar august de 5%.

Privind retrospectiv, după anii 2000 salariile reale au crescut continuu până în 2008, când criza financiară mondială a provocat tăieri de salarii și majorări de taxe, ceea ce a condus la cele mai adânci scăderi ale puterii de cumpărare de după 1990. După o perioadă dificilă 2009–2011, începând cu 2012 s-a revenit încet la creștere, iar în perioada 2015–2019 salariile reale s-au dublat, apropiind nivelul de trai al românilor de cel al mediei UE.

Pandemia COVID-19 și criza energetică au frânat acest avans, iar în 2022 puterea de cumpărare a început să scadă constant din cauza inflației ridicate. Deși în 2023 situația s-a ameliorat prin scăderea inflației și creșterea salariilor nominale, anul 2025 a readus o contracție severă a puterii de cumpărare, reducând considerabil consumul și creând riscul intrării în recesiune tehnică.

Conform datelor Eurostat, România a înregistrat în septembrie 2025 a doua cea mai mare reducere la nivel UE în consumul de alimente, băuturi și tutun, după Estonia.

Propunerea unui Plan de supraviețuire pentru românii vulnerabili

Pentru a contracara efectele negative ale acestor turbulențe economice, Cristian Socol propune un Program coerent, fără impact suplimentar la bugetul de stat, destinat să protejeze peste 8,6 milioane de români aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială. Acest plan se bazează pe două direcții principale:

I. Stoparea creșterii prețurilor

• Reglementarea prețului la energie, prin actualizarea anuală bazată pe inflație și prețul mediu din piață, sau prin plafonarea marjei comerciale la energie;
• Înghețarea prețurilor administrate și a tarifelor pentru servicii publice (transport, apă, canalizare, energie termică) pe tot anul 2026;
• Plafonarea marjelor comerciale pentru alimentele de bază (ex. pâine, lapte, ouă, ulei, carne etc.) pe 2026;
• Crearea unui coș minim de cumpărături cu prețuri plafonate disponibil pentru persoanele defavorizate, accesibil prin carduri speciale;
• Acorduri voluntare „anti inflație” cu retaileri, pentru menținerea prețurilor fixe la aproximativ 100 de produse esențiale.

II. Creșterea țintită a veniturilor populației vulnerabile

• Majorarea salariului minim brut garantat la 4.326 sau 4.590 lei începând cu 2026 (între 47% și 50% din salariul mediu);
• Creșterea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 lei/lună;
• Acordarea unui sprijin unic de 900 lei, în două tranșe, pensionarilor cu pensii mici;
• Introducerea de vouchere pentru alimente și mese calde pentru pensionari și persoane cu nevoi speciale (1,2 milioane beneficiari);
• Suport financiar și educațional pentru familiile monoparentale, elevi defavorizați, victime ale violenței domestice și traficului de persoane, precum și pentru persoanele fără adăpost, toate finanțate în mare parte prin fonduri europene din Programul pentru Incluziune și Demnitate Socială (PoIDS).

Riscurile neacționării

Nerealizarea acestor măsuri va conduce la intensificarea contracției economice și sociale. Scăderea drastică a puterii de cumpărare reduce consumul intern și afectează evoluția PIB-ului, crescând riscul recesiunii. Un consum în scădere presupune venituri mai mici pentru firme, care pot duce la concedieri, accentuând șomajul și sărăcia.

Piața muncii dă deja semne de răcire, iar nemulțumirile sociale cresc, alimentând tensiuni politice ce pot bloca și mai mult reformele. Istoria economică recentă a României demonstrează că austeritatea fără grijă pentru echitatea socială continuă să dăuneze grav atât economiei, cât și coeziunii naționale.

Pentru a menține România pe traiectoria de convergență cu UE și pentru a proteja cetățenii vulnerabili, implementarea combinată a unui Plan de Relansare Economică și a măsurilor de „supraviețuire prin criză” este imperativă. O astfel de abordare poate asigura un viitor mai stabil și echilibrat economic, social și politic, în beneficiul tuturor românilor.

---

Articol redactat pe baza analizei economistului Cristian Socol și a datelor oficiale INS și Eurostat.