Un terorist condamnat pe viață ar putea fi despăgubit în Marea Britanie. El susține că izolarea l-a făcut retras, temător și paranoic

Un terorist condamnat pe viață ar putea fi despăgubit în Marea Britanie. El susține că izolarea l-a făcut retras, temător și paranoic

Un caz fără precedent în sistemul penitenciar britanic atrage atenția asupra impactului izolării îndelungate asupra sănătății mentale a deținuților, chiar și a celor condamnați pentru infracțiuni extrem de grave. Un bărbat condamnat pe viață pentru pregătirea unui atac terorist deosebit de violent, cunoscut sub numele Abu, a reclamat că izolarea severă la care a fost supus în închisori de maximă securitate i-a provocat o deteriorare semnificativă a stării psihice, iar instanța a deschis calea pentru acordarea unor eventuale compensații financiare.

Detalii despre cazul Abu și circumstanțele condamnării

Abu a fost condamnat definitiv în 2021 după ce autoritățile l-au identificat pregătind un atac în spațiul public folosind cuțite și o sabie achiziționate special în acest scop. Ancheta a relevat intenția sa de a comite un act violent extrem, înrădăcinat în convingeri extremiste. Potrivit sentinței, el trebuie să execute cel puțin 19 ani de detenție înainte de a putea solicita eliberarea condiționată.

În timpul detenției, Abu a fost transferat în mod succesiv prin trei penitenciare de maximă securitate din Marea Britanie: Frankland, Woodhill și Full Sutton. Motivul plasării sale în aceste locații a fost încercarea de a propaga ideologie extremistă printre alți prizonieri, ceea ce a determinat autoritățile să îl izoleze complet pentru perioade lungi de timp.

Izolarea prelungită – efecte severe asupra sănătății mintale

Documentele oficiale depuse în instanță, dezvăluite recent de publicația The Telegraph, indică faptul că Abu a petrecut luni de zile aproape în totalitate singur, având acces limitat la interacțiuni umane. El a declarat că această condiție l-a făcut să devină „paranoic”, „extrem de retras” și „permanent temător”. Mai mult, a ajuns să simtă că „viața sa nu mai are niciun sens”, evidențiind o degradare profundă a stării sale psihice.

Judecătorul Sheldon, care a preluat cazul, a criticat dur modalitatea în care autoritățile au gestionat situația deținutului. În opinia magistratului, aplicarea unui regim strict de izolare nu a fost „substanțial justificată”, iar suferința resimțită depășește cu mult „nivelul inevitabil de disconfort” asociat în mod normal unei astfel de pedepse.

În hotărâre, judecătorul a subliniat că Abu suferă de tulburare de stres post-traumatic, o condiție ce trebuie tratată în mod adecvat. Totodată, a evidențiat că Ministerul Justiției nu i-a oferit niciun tip de terapie, deși istoricul său de traumă era documentat. „Niciun factor decizional rezonabil nu putea ignora nevoia unei evaluări medicale mentale detaliate,” a remarcat judecătorul.

Impact legal și posibilitatea despăgubirilor

Ju decătorul a explicat că, deși izolarea severă poate fi suportabilă pentru deținuții obișnuiți, Abu nu este un prizonier cu un profil obișnuit, având nevoie de o abordare specială. Ca urmare a constatărilor, instanța urmează să decidă dacă „justa satisfacție” – o compensație prevăzută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea drepturilor fundamentale – va include și o sumă de bani pentru deținut.

Avocații lui Abu susțin că, în afară de o scurtă perioadă de opt săptămâni când a fost ținut cu alt deținut, Abu a fost privat aproape complet de orice contact social, ceea ce ar fi amplificat starea de izolare psihică extremă.

Pe de altă parte, Ministerul Justiției a respins aceste acuzații, însă hotărârea judecătorului ar putea obliga statul britanic să acorde despăgubiri unui condamnat pentru terorism, fapt care a provocat deja vii dezbateri în Marea Britanie privind limitele regimurilor penitenciare și drepturile persoanelor private de libertate, indiferent de gravitatea infracțiunilor comise.

Contextul și implicațiile sociale

Cazul lui Abu ridică întrebări importante despre echilibrul între nevoia de securitate și respectarea drepturilor omului în sistemele penitenciare, în special în cazul deținuților implicați în fapte extremiste. De asemenea, rezonează cu dezbaterile recente privind folosirea izolării ca măsură punitivă și umanitară, având în vedere efectele dezastruoase pe termen lung asupra sănătății mintale.

În concluzie, acest proces nu doar că ar putea stabili un precedent juridic în Marea Britanie, ci și să provoace o reevaluare amplă a competentelor instituțiilor de justiție penală față de managementul deținuților cu nevoi psihologice speciale.


Acest articol oferă o analiză detaliată a unui caz sensibil din justiția britanică și urmărește să aducă în atenție atât aspectele juridice, cât și implicațiile umanitare ale izolării prelungite în închisori de maximă securitate.

*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.

Ioana Dunca

Ioana Dunca este o jurnalistă locală pasionată de orașul Baia Mare și de poveștile care dau viață comunității. Cu un ochi atent pentru detalii și o voce calmă, dar fermă, Ioana documentează tot ce este important pentru băimăreni – de la știri de interes local și evenimente culturale, până la probleme civice și interviuri cu oamenii care contează. Scrie clar, echilibrat și mereu cu gândul la cititorii care vor să fie informați corect și la timp.

Știri Generale

Știri Generale